sâmbătă, 15 martie 2014

Postare fulger Review Hotel Caciulata - Calimanesti

La ora la care scriu asta (0:37AM 15.03.2014) sunt afundata intr-o gaura inconfortabila din patul matrimonial al unei camere comuniste, din hotelul "renovat" Caciulata-Calimanesti, o gaura dintr-o saltea care pastreaza mulajul a vreo cateva zeci de persoane care au stat fix atza in acelasi loc ani de zile si nimeni nu s-a gandit sa mai intoarca salteaua pentru redistribuirea greutatii si evitarea ...mulajelor de spate de om cazat. E o caldura in camera de crapi. Avem narile uscate si le tot ungem cu ulei Vitamina A de zor ca sa putem respira. Fie-mea se invarte ca puiul la rotisor intre mine si tasu in sensul acelor de ceasornic, cu loviturile de rigoare in tzatze sau coitze dupa cum e cazul si ora.


A, si tocmai am observat ca barbatu-meo a disparut de tot din camera. Si a luat si cheile de la masina cu el si geaca groasa de iarna. Intr-adevar, gaura lui e mai mare. Aia din patul matrimonial, nu stiu la ce va ganditi, mira-m-as si n-am cui daca poate careva sa si-o traga in patul matrimonial, ca e in valuri sa-l ia dracu'. (later edit: mi-a picat fisa de ce canta Cabron de zor "eu si iarna sunt pe val", era cazat la hotel Caciulata)


Din ciclul scopul si durata vizitei, vorba lu' barbatu-meo "suntem de-a dreptul cretini, e a doua oara cand ne supunem chinului astuia si mai dam si bani pentru asta, dupa ce am jurat prima data ca nu mai punem piciorul!" Si-l pusaram iar! N-am eu imprimanta din aia cool sa scot postarea asta direct la cald si sa o lipesc maine in caietul de sugestii/impresii/reclamatii sau pe fruntea intepatelor de la receptie, cu gusa umflata in ele ca curcanu' in calduri.


Acum vreo luna am venit prima data aici la recomandarea unor amici din Sibiu (Nelutu, zau sa mor daca te-nteleg cum nu te-ai dus cu nervii pana acum) care ne-au zis de piscinele renovate si de hotelul renovat si ca ei vin des aici. Cum fie-mii ii place la piscina de nu mai poate ( a prins curaj si inoata cu aripioarele-i de peshte la 2ani si 7luni impliniti ieri), si cum in Sibiu la Neptun nu mai mergem dupa ce am primit in pretul biletului bacteria Proteus in 2012 si ne-am chinuit mult si bine cu infectii urinare dupa ea, iar in alta parte nu ai unde cu copilul, am zis hai sa incercam.


140lei cu mic dejun inclus a costat prima cazare, camera dubla, dar cu 2 paturi separate. Cand le-am miscat ca sa le unim am gasit sub unul din ele CIOBURI mari si mici de la o veioza sparta si ascunsa sub pat. Dupa ce fie-mea patrulase desculta prin camera, pe covor. Despre jegul din baie nu va mai povestesc, l-am trimis pe Mukallul sa cumpere CIF si bureti si da-i Mukallito, spala dusul, chiuveta si WC-ul de 140lei pe noapte. Cu mic dejun inclus. Sa nu uitam.


La mic dejun normal ca nu ne-am incadrat in 20lei 2 adulti si 1 copil, doi au vrut omleta, jumatatea de om iaurt cu banzica. Ne-au taxat si la paine si la unt si la miere si la gem si la ceai si la apa si la aer si cred ca si taxa pe furculita am avut. Dar noi nu i-am taxat pe ei pe timpul de asteptare. Da, la restaurant, dupa ce zici primul WOW cand vezi ciorba de legume cu 3lei portia si zici mama, ce preturi comuniste, asa pentru pesionari adaptate, super tare!, dar ajungi sa dai la final 82lei pe 2 pulpe dezosate la 13 lei portia, 1 cefulica la gratar cu un sote de ciuperci, pileu fie-mii si lingura mea de mix de legume inabusite...la conserva (zau am ajuns in camera si de foame si eu si fie-mea am mancat impreuna o conserva cu porumb, covrigei, rondele din orez expandat), 1 apa plata mica si 100 de Whiskey JB (15lei parca), iti piere pofta de mancare data viitoare.


(1AM - tocmai s-a intors barbatu-meo in camera, intra tiptil sa nu ma trezeasca, inca nu stie ca sunt pe muchie de pat ca fie-mea m-a impins pe marginea prapastiei)


De data asta am platit 120lei fara mic dejun cazarea. Iar intrarea la piscina pentru astia cazati tot 15lei de adult ca si aia necazati aici costa. Dar cand am venit la piscine fara sa avem cazare si ne-am chinuit pe la cabine sa ne dezbracam, dusulim, uscam, imbracam la loc, ca nu ai fizic unde sa bagi tot ce cari dupa tine, dulapurile cu cheie sunt useless), am zis ca data viitoare, adica azi, nu mai repetam greseala, ne cazam si coboram decent in halatele de baie si slapi si merem.


Mi-am uitat CIF-ul in portbagaj, asa ca nu am mai spalat jegul din cabina de dus si din chiuveta, am intrat toti (pe rand) cu slapii sa ne dusulim sub para de dus (care nu functiona mai sus-mai jos, dar se balanganea stanga drepata de a trebuit sa ma spal pe cap cu genunchii indoiti si dansand in ritm de ...balanganeala de para de dus) asa de scarba sa punem talpa direct pe jos, desigur, si am impins presul ala de baie gri de jegos ce era, cu delfini indescifrabili, cu un bat ca sa nu-l atingem direct undeva in spatele WC_ului.


Cum pusca mea o fi aratat asta inainte de renovare nu vreau sa stiu, cert este ca e jeg, e cald de crapi (cica tot cu apa termala e incalzita si de-asta este fara numar fara numar), e galagie (camera cu vedere inspre Olt si munti inseamna centura ocolitoare pentru tiruri si camioane de deasupra caii ferate, iar frigiderul imi baraie in creieri!), e lipsa de confort.


Dar, piscinele chiar sunt misto, mai ales aia exterioara unde senzatia de a respira aerul tare de munte (cu tirurile mergand de zor) in timp ce plutesti ca balena in apa fierbinte este jeniala. Inauntru la piscine nu se poate respira, (pentru fie-mea mirosul de sulf califica piscina in categoria "piscina cale puti") e o caldura de simti cum ti se topesc oasele in tine. La jacuzzi apa are 38C si pana si eu, fosta bolnava de reumatism articular acut (dar actuala bolnava cu capu' si inima si tensiunea!) nu am putut rezista usor bulelor.


Concluziile: veniti la piscine, la tratamente, impachetari, masaje, DAR din ciclul "suffer any wrong that can be done rather than" be cazated here, mai bine chinuiti-va-tzi cu logistica de download-clean registry-upload haine si papuci si economisiti 140lei. Cu mic dejun inclus. Si 82 de lei cina.


p.s. dragul meu, imi cer scuze, in scris, in public, ca te-am convins (ca de fiecare data dealtfel) sa faci cum vreau eu si ne-a costat escapada romantica in 3 fix 230lei pana acum (vezi ca am platit eu din banii mei parcarea pana maine, 2lei a fost). Dupa ce citesti asta da si matale un Like ca sa se raspandeasca gratis reclama mai departe. Noapte buna. Te pup. Za-mi si mie ce citesti acolo, din gaura dumitale, pe tableta ca e lunga noaptea.

miercuri, 26 februarie 2014

„ Mami, tati, nu o sa fiu fetita toata viata. Cum o sa fiu eu, ca femeie?

Acum ca am reusit sa termin postarea despre conferinta 1 "Eu vreau libertate, ai mei ma vor responsabil.", sa ne vedem mai departe de oaiele noastre cum zicea profa mea de engleza.


Descrierea acestei conferinte  - conferinta 2 Urania Cremene, 22.02.2014, Bucuresti- in agenda era: "despre cum sa cresti o fata, care sa ajunga o femeie implinita si cu incredere in propria-i persoana. Vei intelege diferenta intre stima de sine, imaginea de sine si ego-centrism.. Ce pastram din feminism, ce dam deoparte. Cum comunicam cu fetele si ce au ele nevoie sa auda. Care este rolul mamei si care este rolul tatalui in crearea stimei de sine la fete."


Eu am fata, dar tot nu am stiut ce sa le raspund mamelor de baieti care m-au intrebat "da' de ce e mai greu sa cresti o fata?" Ei bine, incet incet s-a conturat ideea prin informatii de tip: varsta de 18 ani este acum la 14 ani, se sar etape de dezvoltare, companiile fac profituri din crearea si exploatarea anxietatii la fete, (vezi revistele cu teste de personalitate tip "Cum sa fii o nevasta buna", "Cum sa fii buna la pat" etc) papusile si jucariile fetelor le creeaza o imagine despre cum ar trebui sa arate (vezi-o pe Barbie. Sau pe Cenusareasa. Si asta slaba. Care se marita cu un print bogat. Sau pe Alba-ca-Zapada care mananca portii mici de mancare din farfurii pentru pitici ca sa nu se ingrase. Si asta se marita tot cu un print bogat).


Da, dar si la baieti se aplica astea, nu, ma veti intreba? Pentru cei care nu se joaca cu Barbie (ca le da ta-su cu ea in cap de frica sa nu fie cumva gay), sunt papusile Spidermanel tras printr-un inel de exemplu, cu muschi, pectorali, abdomen plat, curajos, fortos, ca baietii, nu? No, cica la fete insa, la 10% din fetele "albe" de la varsta de 7 ani incep sa dezvolte sani. No, d-astia nu mai are Spidermanel. Daca nu ma insel nici coitze nu are, ca mai e pana sa ajunga baietii sa puna mana pe reviste cu reclame la Viagra si teste de personalitate despre "Cum sa fii bun la pat." Daca mai adaugam si menstruatia (exclusiv feminina, da?) care incepe din ce in ce mai timpuriu in zilele noastre, precum si zestrea de dat la nunta (valeleu, valeleu striga Maria Tanase) cred ca suntem de acord ca e mai greu cu fetele.


Explica Urania aici, video intr-o pastila de parenting, la Itsy Bitsy, pe scurt, despre cum sa cresti o fata, referindu-se la faptul ca fetele cica isi folosesc ambele emisfere ale creierului si imbina logicul cu emotionalul (a se vedea despicarea firului in 14 specific fem...eiasca vs scurt-si-la-obiect-ismul barbatesc, ca asa ma enerveaza barbatii astia care se injura si 5 minute mai tarziu se impaca la o bere!), precum si la cum stima de sine a unei fete este afectata de imaginea de sine. (adevarul e ca noi ne bibilim mai des - as in zilnic- ca barbatii, deci la ei imaginea de sine nu are ponderea pe care o are la noi.)




  • Self esteem - stima de sine, cum te simti tu, in interiorul tau, referitor la tine;



  • Self image - imaginea de sine, cum crezi ca te percep ceilalti;



  • Ego esteem - ego-centrism, convingerea ca tu esti mai bun decat cei din jurul tau


No, imaginea de sine incepe sa se contureze de la varste foarte fragede. Si eu si voi am facut asta, intalnind o fetita sau voi pe a mea cu replici "Ce fetita frumoasa! Ce rochita frumoasa! Esti mortala, superba! Ce ochi frumosi" etc. Nu cred ca a zis nimeni "imi place sa vorbesc cu tine" sau "imi place cum vorbesti". Si uite asa incepem sa alunecam pe panta validarii din exterior. (cel mai minunat video despre validare il veti vedea aici, merita 16 min, desi sunt relevante si doar primele 4). Si de pe panta validarii pe masura ce crestem, ne afundam invers proportional inspre gaura neagra a motivatiei externe, unde asteptam mereu sa ne zica altii cum suntem "mi-a zis sefu', mi-a zis mama", in loc sa ne apreciam si sa contam pe motivatia interna "ma simt bine cu bine, asa simt eu."


PRAISE. LAUDA.


Si pornind de la validare, firul conferintei s-a tesut apoi, firesc, pe controversata lauda de bine/nu miroase-a bine, mama ei. Aplicabila si pe fete si pe baieti, dar in contextul stimei de sine care creeaza mai multe dificultati fetelor, in general, s-a asezat foarte bine.


Lauda:


- accentueaza ceea ce simt altii: "mie imi place cum ai desenat tu";
- se pliaza pe cuvinte de genul: "bine", "frumos", "dragut";
- se concentreaza pe calitati exterioare: "destept";
- creste presiunea asupra unui copil: "sunt asa mandru/a de tine." si ghietul copil se va simti obligat sa mentina standarde ridicate mereu ca sa nu dezamageasca;
- dezvolta fie imaginea de sine, fie ego-esteem-ul, nu stima de sine.


Incurajarea, pe de alta parte, foloseste cuvinte descriptive care dezvolta motivarea interna. Motto-ul lui Jody era "Give children a D.I.P. a day!" sau pe intelesul nostru " A D.I.P. a day/keeps the doctor away" (un D.I.P pe zi ne scapa de doctorii!)
D.I.P.= Describe, focus on Internal and Positive.
Descrie, accent pe Intern si Pozitiv.


Ex. "ai folosit vata sa lipesti pe foaie sa faci un om de zapada, si ai pus boabe de piper in loc de nasturi, foarte creativ, foarte interesant." in loc de "Bravo, mami, imi place cum ai desenat."


Puneti accent pe calitatile interne, apreciati efortul, observati ce este pozitiv. Nu criticati, nu faceti ceva in locul lor, nu va angajati intr-o batalie pentru putere. Sau ca sa reformulez asta fara "NU"-ul ala pe care il blocheaza creierul, sa zicem atunci: reformulati critica si ajutati copilul sa vada singur ce ar fi putut face mai bine, ajutati-i sa duca la capat o sarcina cu un sfat "cateodata ajuta daca...", ofera-le exemplul tau "sa stii ca nici mami nu a putut de prima data, dar am mai incercat si data viitoare am reusit.", evitati bataliile de care-pe-care pentru ca va veti frustra amantoti.


Ce-l deranjeaza pe Alfie Kohn referitor la praise (printre multe altele) este ca lui i se pare ca "cea mai destructiva forma de lauda este cea care explicit tinde sa accentueze ce face copilul. Cand suntem sfatuiti sa "prindem copiii cand fac ceva bine" (a se citi: obedient) si apoi sa le oferim verbal un biscuite pentru catelus, asta este o incercare calculata de a-i manipula cu iubire conditionata."


Din ciclul "you say it best when you say nothing at all" (cel mai bine o spui cand nu spui nimic), atunci cand entuziasmul unui copil este prezent in ceva ce face, ce te bagi tu ca musca in lapte sa strici momentul, nu e nevoie sa zici nimic. Exemple de la pagina 157 din cartea "Unconditional parenting":






























INSTEAD OF SAYING… In loc deTRY…Incearca
"I like the way you..." Imi place cum...saying nothing (and just paying attention)Sa nu spui nimic (doar fii atent)
"Good drawing! I love those pictures!"Ce desen frumos! Imi plac la nebunie desenele asteadescribing what you see, rather than evaluating, descrie ceea ce vezi, in loc sa evaluezi:"hey, e ceva nou la picioarele oamenilor pe care i-ai desenat. Acum au degete."
"You're such a great helper!"Esti de un mare ajutor!explaining the effects of the child's action on other people, explica efectele actiunilor copilului: "Ai aranjat masa. Asta chiar face lucrurile mai usoare pentru mine in timp ce gatesc."
"that was a great essay you wrote"Ce eseu grozav ai scris!inviting reflection, invita la reflectare: "Cum ai ajuns la modul acela de a capta atentia cititorului de la bun inceput?"
"Good sharing, Michael!"Ce "imparteala" buna, Mihaita mama.asking, rather than judging, intreaba in loc sa emiti judecati: "ce te-a facut sa decizi sa ii dai lui Deidre niste prajitura chiar daca nu trebuia sa faci asta?

E grele, asa-i? Nici nu-i de mirare ca la atata schimbare de semantica e mai usor sa ramai in sfera lu' "Bravo", dar tineti minte ca ai nostri copii vor sa vada ca noi am vazut ce au facut ei, ca suntem prezenti, nu ca le punem etichete pe ce au facut.


Revenind la fete, s-a vorbit desigur si despre sexualitate, despre cum procentul fetelor care pana la 17 ani fac sex cu partenri multipli s-a dublat in 6 ani (cf Melbourne Latrobe University, 2002-2008), despre cum multe au scos la iveala ca faceau sex pentru a-i face fericiti pe baieti (sa recunoastem, un baiat/barbat care "o" da mai multor fete/femei e smecher, sex simbol, macho man, Don Juan si cantece se scriu despre el, in schimb ce o fata/femeie care ridica coada (sic!) mai multor barbati este simplu o curva si, in cel mai fericit caz, despre ea se vor compune manele), consuma alcool inainte de a face sex pentru a face mai usor momentul, mai putin personal.


Tu, ca mama


Am auzit si eu pentru prima data la conferinta despre "mirror neurons" (neuronii oglinda) si mi-a fost si mai clar ca fata mea imi va copia comportamentul. O vad de acum, dealtfel, m-am imbracat pentru conferinta intr-o rochita, hop si ea la bagaje, si-a ales o rochita de vara cu cirese, a tras-o peste pijamale si a plecat fericita mai departe sa streseze cainele in bucatarie.


Asa ca aia cu "be the best self as a mother" (fii "varianta" ta cea mai buna de mama) e pe bune, guys. Chiar e posibil sa vrea sa fie ca tine! Asa ca ai grija ce proiectezi de pe acum. Oricum, sanatos este sa fie incurajata sa mai aiba un model de femeie pe langa tine ca mama, iar daca reusim sa evitam televizoarele, revistele pentru femei pe termen lung, poate avem norocul sa nu fie asta Bianca Dragusanu, ci poate Ioana D'Arc. Amin.


Tata


Valeleu, valeleu, se aude iar pe fundal Maria Tanase... Dragilor, aveti un rol mult mai mare si mai important decat credeati. Iar tata, daca citesti asta, tine minte ca mi-ai ratat copilaria. Ai fost modelul masculin din viata mea, care mi-a lipsit cu desavarsire. Asa ca, am rezonat din amintiri cu remarca conform careia fetele carora le lipseste paternitatea adesea confunda nevoia de tata cu cea de un boyfriend (prieten).


Felul in care tatii pretuiesc sotiile este felul in care fetele lor vor ajunge sa fie tratate ca femei. Mai cititi si mai mestecati asta o data. Daca va jigniti sotia, o ironizati, o agresati verbal si Doamne fereste si fizic, fata voastra va accepta acelasi comportament de la sotul ei mai tarziu, i se va parea normal.


Respectati-le intimitatea fetelor voastre, pe masura ce cresc va trebui sa fiti din ce in ce mai atenti in a nu le invada spatiul personal.


Tratati-le ca si cum ar fi baieti. Da, ati citit bine. Jucati cu ele un mic fotbal, mergeti cu bicicleta in parc, jucati-va cu trenuri, masinute, lego-uri. Asta le va invata curajul, responsabilitatea, increderea in sine si, foarte important, vor ajunge sa se considere egale in relatia cu un barbat.


Later edit: abtineti-va de la perenting-ul "hais" and "cea" cum il numesc eu la noi in casa, adica daca mama impune reguli, voi sustineti-o, nu cu "asa a zis mama", ci prin rostirea regulii. Cand in fata copilului mama zice acum aia, iar tatal las-o, e dezastru: mama devine parintele rau, iar tata cel bun.


Cam atat din conferinta asta, tot mai mult mi-a placut prima, pentru ca atunci am exersat prin role-plays anumite tehnici de cooperare.


Intre timp, bone, matusi, nase, moase, educatoare, babysittere, bunici, preteni & co, sa nu va mai prind ca ii ziceti fie-mii ce ochi frumosi, ce rochita frumoasa are, ce superba e ca va cer bani la fiecare perla scoasa pe gura ca sa-mi amortizez investitia in conferinte. Bagati si voi un "vad ca vorbesti foarte clar" daca nu va vine altceva in cap sau mai bine nu mai ziceti nimic dupa "Buna, Bella, ce faci?". Iar daca va mai aud cu "Bravo" (ta-so, si pentru dumitale e valabil), incep si ma arunc in cur pe jos oriunde va aflati si inscenez un tantrum #4 si va pun sa exersati pe mine tehnici de cooperare. Good luck!

Parenting prin ochii copilului -"Eu vreau libertate - ai mei ma vor responsabil!"

No, cred ca m-a prins bug-ul conferintelor, ca ma tot duc pe la ele. De data asta am ajuns la Conferinta Uraniei Cremene, (frumoasa femeie, zau asa!, sa ma ierte ca fac referire la frumusetea exterioara, dar asta m-a frapat prima data cand am vazut-o) organizata de Lumea lui Momo, tot in Bucuresti, in 22 februarie 2014, desigur, doar in Sibiu passa nada. Iar o sa ma intrebati de ce ma duc si o sa veniti cu replici "lasa, ca asa ne-au crescut si pe noi (n.a. cu palme, amenintari, batai rupte din rai, pedepse) ai nostri si n-am mai murit, uite ca suntem bine."


Well, daca voua over controlling-ul a.k.a. control freak-ness-ul (totayaye) - vezi pe soacra-mea cu "deseneaza in contur, nu depasi linia" la 2 ani jumate- si ingradirea, (vezi pe soacra-mea cu "nu pune mana, ca te murdaresti", "spala-te pe maini ca te-ai murdarit", blocarea, (vezi pe soacra-mea cu "gata, gata, nu mai plange, fetitele mari nu plang" sau "gata, nu mai tusi" ffs!) respingerea individualitatii copiilor vostri (vezi pe maica-mea cu "retrage-te din concursul international de pictura si de la cor, ca artistii mor de foame, invata sa nu ajungi sa speli WC-uri la mine in scoala") vi se pare normalitate, doar prin prisma faptului ca lasa, ca si noi am supravietuit picaturii chinezesti, atunci va recomand cu multa incredere cateva sedinte la psihologul la care merg eu, Oana Vasiu 0740.074070 Str Eschil nr 35. Este incredibil cum reuseste sa ma linisteasca fata asta.


Cand am ajuns la ea dupa caderea nervoasa de anul trecut, atunci cand mi-au pus alea la o gradinita privata copilul in fata clasei sa rada ceilalti copii de ea ca facuse pipi in pantaloni (apropos, din 4 plangeri depuse nu a rezultat nici una cu vreo sanctiune sau amenda, doar a fost concediata educatoarea cu pricina), i-am povestit si cat de vinovata ma simteam pentru fiecare palma ocazionala la fund sau peste manuta data fetitei mele cand ajungeam la capatul rabdarii cu ea. Si pentru ridicarea vocii de multe ori cu "Nu mai face aia, Ajunge, Taci din gura, Treci la colt".


Si mi-a explicat ca ala era pattern-ul pe care il stia creierul meu, invatat de la mama. Altceva nu vazusem, decat educatie cu "pumnul in gura". Nu tu dragoste, toleranta, cooperare. Ei bine, dar am recunoscut ca am o problema si am facut pasi mai mari spre rezolvare si inceperea vindecarii. De-asta imi bat capul sa merg la conferinte despre parenting, copii, nutritie, ca sa imi dezvat creierul de un pattern nociv inoculat de parinti care nu au stiut nici ei mai bine, dar nici nu au recunoscut ca au o problema si nici in ziua de azi nu ar face nimic sa schimbe ceva.


Nu o sa stau desigur sa va descriu toate detaliile conferintei, (ca v-ati plictisit data trecuta), ca au facut-o deja celelalte blogger-itze pe care am avut placerea sa le cunosc, asezandu-ma intamplator la masa lor, la pranz: Karioka (sunt mare fan Karioka, e pe jumatate de origine prazilianca, asa ca mine), Bogdana (o mama foarte deschisa, cu care am impartasit niste discutii foarte interesante despre mamele noastre, inainte de conferinta despre cum sa fii mama de fata), Mamica Urbana (foarte friendly, ce site cool are!), Laura Frunza (o mamica miniona, cu niste intrebari insa foarte mari si pertinente in timpul conferintei).


Ce mi-a placut foarte mult la conferinta asta a Uraniei coordonata cu Jody Johnston Pawel, fondatoarea si directoarea Parents Toolshop, (tehnici despre care voi invata mai multe in aprilie la cursul de 3 zile), in comparatie cu cea a lui Alfie Kohn de anul trecut, a fost invatarea unor cunostinte practice vs cele teoretice, revolutionare chiar. O suna Toolshop asa a magazia cu unelte, de parca ai nostri copii ar fi niste masinute de reparat, dar tehnicile ei chiar ofera niste quick-fix-es ("reparatii rapide") la probleme care par mult mai grave decat sunt in realitate.


La inceput ne-am delectat cu povestea rucsac-ului (am vazut recent un film cu tehnica asta), in care erau niste pietre destul de grele, pe care erau scrise niste mesaje de genul: "Educatia este importanta,", "Daca nu inveti o sa ajungi sa dai cu matura.", "Vei face ce vrei la casa ta.", "Plansul este un semn de slabiciune.", "Schimba-ti lenjeria zilnic in cazul in care ajungi la medic." Voluntarul care cara rucsacul cu pietrele asezate acolo de catre altii (mama, tata, societatea) a fost rugat sa isi aleaga dintre ele cele de pastrat, cele de aruncat. Ideea era ca, din tot bagajul cu care am plecat noi, ca adulti, la drum, ce am mai fi pastrat care sa ne reprezinte pe noi si convingerile noastre.


Apoi, la propriu, ne-a pus mama Jody sa ne ridicam si sa ne jucam de-a mama si copilul, stiti voi, job-ul ala cel mai greu din lume, si sa stam fata in fata cu persoana de langa noi si sa schimbam "NU"-urile din vocabularul nostru, cu ceva pozitiv. (Pana la urma la limbaj se reduc tehnicile astea, ca in vanzari trebuie sa-l faci p-asta mic din vorbe, frate). Ex:




  • NO running (Nu mai alerga), inlocuit cu Slow down! (Mergi incet!)



  • DON'T hit (Nu lovi), inlocuit cu Put your hand down (Lasa mana jos!)



  • QUIT smoking (Renunta la fumat - pentru cei mai mari :D), inlocuit cu Breathe some fresh air. (Respira niste aer curat).



  • STOP yelling, (Nu mai tipa), inlocuit cu Keep your voice down (Vorbeste incet sau Liniste).


Se pare ca al nostru creier anuleaza din start comenzile negative, le blocheaza, si atunci dupa "No" si "Don't" si "Quit" si "Stop" mai ramane exact activitatea pe care vrem noi sa o inceteze copilul: alearga!, Loveste!, Fumeaza!, Tipa!. Si cum creierul raspunde bine la imagini descriptive, o sa ma gandesc la cuvantul POZA in astfel de momente si sper sa imi iasa pe loc expresii de genul "Scrie pe foaie!" data viitoare cand o mai prind cu carioca pe pereti, problema pe care pana acum o adresam cu "Nu ai voie, nu mai scrie pe pereti!"


Am mai invatat ca bonus si despre cele 4 tipuri de Tantrums (sau crize de istericale cum le numesc eu):


1. Frustration - copilul este frustrat ca nu reuseste sa faca un animal din plastilina, luam la cunostinta frustrarea si ii propunem sa faca ceva ce stie;
2. Overstimulation - este prea stimulat, ii e foame, sete, somn sau e stresat, logic ii intampinam nevoile imediate si dam mancare sau apa sau il ajutam sa se linisteasca, sa adoarma;
3. Attention - ex cel mai des intalnit e cand maraie dupa atentie cand esti la telefon, ii spui atunci, o singura data, ce poate sa faca in timp ce esti tu la telefon, sa stea la tine in poala si sa faca un puzzle eventual;
4. Power - cand il apuca istericalele in public, la un restaurant de exemplu, si incepe sa tipe din ce in ce mai tare ca sa obtina ceva, daca pana la urma cedezi, data viitoare va tipa la fel de tare sau mai mult. Asa ca nu cedati, ii spuneti ca el alege daca sa ramana acolo sau sa plece acasa in functie de cand reuseste sa se calmeze, iar daca nu inceteaza plecati frumos acasa.


Despre partea cu "lasati copiii sa-si rezolve singuri conflictele", ii multumesc Uraniei pentru ca mi-a intarit credinta despre ineficacitatea acestei abordari: invata copilul regulile anticipat! Inainte de a pleca in parc sau la un loc de joaca, invata copilul cum sa faca, nu te astepta sa stie ce sa faca atunci cand vine unu' si-i smulge lopetica din mana si ii mai da si cu nisip in ochi:
- iti astepti randul;
- jucariile de la locul de joaca sunt pentru toti copiii, le lasam acolo cand plecam;
- faci si tu schimb de jucarii;
- cand termini de jucat dai jucaria inapoi;
- cand termina celalalt de jucat cu jucaria ta ti-o da inapoi;
- daca tipa sau te loveste alt copil ii intorci spatele si pleci de langa el (personal mi se pare o abordare prea nobila in a trata niste descreierati cum am vazut eu la lazile cu nisip, si recunosc, i-am mai zis fie-mii "te-a impins? Trebuia sa-l impingi si tu.")


The Balance of Independence
Independenta echilibrata




  • Over controlling - controlul excesiv dauneaza grav sanatatii pe termen lung. Chiar aseara citeam in cartea "Unconditional parenting" a lui Alfie Kohn despre faptul ca astfel de copii excesiv controlati ajung fie:



  • A. excesiv de cuminti si obedienti, le lipsesc orginalitatea si curiozitatea (vezi viitorul angajat la firma, care sta cu capul plecat, e mereu de acord cu seful, nu scoate un cuvant, nu vine cu idei noi,etc.);



  • B. excesiv de sfidatori, rebelii de maine: "cand facem copiii sa se simta neputinciosi, fortandu-i sa se supuna vointei noastre, asta genereaza des o furie intensa, si, doar pentru ca aceasta furie nu poate fi exprimata momentan, nu inseamna ca dispare.(A.K. pag. 55)" (vezi-ma pe mine, al carei unic scop in viata la 18 ani a fost sa invat in disperare sa intru la facultate si sa scap de acasa, iar dupa ce s-a intamplat si asta am avut enspe mii de accese de rebeliune, numai sa-i fac in ciuda maica-mii, chiar daca nu le vedea si stia pe toate, incat ii multumesc lui Dumnezeu ca a avut grija de mine si m-a scapat de toate).



  • Under Controlling - prea multa libertate pentru ceea ce stie sa faca creeaza pe termen lung insecuritate;



  • Balanced Parenting - libertate oferita in cadrul unor limite (da, copiii au nevoie de reguli si limite).


Nu stiu! Nu pot! Nu vreau!


Da, exista toate trei, si le intampinam cu incurajare: "Incearca", "Stiu, nu e simplu, poate nu iese acum, dar incerci, data viitoare poate iese bine", "Inteleg ca te-ai frustrat/suparat, dar hai sa vedem ce ai invatat." Ne concentram astfel pe procesul de invatare, nu pe scopul final.


Independence Toolset
"Unelte" pentru independenta


Sau aia cu "dependenta/pace si cadenta/cine nu mai poate/mainile la spate...Neah.


Aici intra sfaturi d-alea de bun simt:
- lead by example (condu' prin exemplu) sau aia cu Children see, children do (Copiii vad, copiii fac) vezi aici; Apropos de asta, tot soacra-mea o tot f...redona pe fie-mea la cap: "No, cum ii spui lu' buni, spune Saru'mana" (o s-o invat eu pe fie-mea in curand ce sa ii spuna lu' buni...) si tot cu de la Alfie Kohn citire, pagina 14, i-am citat: "poate ati intalnit parinti care isi forteaza copiii sa isi ceara scuze dupa ce au facut ceva rautacios. (Poti sa spui ca-ti pare rau?) Ce se intampla aici? Cred parintii ca fortand copiii sa rosteasca fraza asta asta va produce magic in interiorul lor sentimentul de parere de rau? (...) Sau, mai rau, chiar nu le pasa daca ii pare cu adevarat rau copilului sau nu, pentru ca actul de sinceritate este irelevant si ce conteaza de fapt este actul de a rosti cuvintele potrivite? Scuzele fortate invata copiii sa spuna lucruri pe care nu vor cu adevarat sa le spune, adica sa minta.". Ce stie ea ca fie-mea cand ne aude dand "Buna ziua" in lift zilnic, imediat dupa noi si ea "aziua";


- invata-i skills (aptitudini): planifica, explica valoarea a ceea ce-l inveti, lasa copiii sa priveasca, sa incerce, lucrati impreuna, make it fun (fa activitatea amuzanta), ofera incurajare la fiecare pas (va rog io, fara Bravo!, numai cainele sora-mii se mai gudura la cuvantul asta, ajungem si la praise - lauda);


- lasa copiii sa experimenteze, sa te ajute (auzi, barbatu-meo, nu te mai inchide in bucatarie cand gatesti, ia-o si pe fie-ta sa faca si ea ce poate, si uite asa eu o sa am doua ajutoare in bucatarie ca sa castig mai mult timp pentru blog, ce zici?);


- cere-le opinia, asteapta inainte sa le raspunzi intrebarilor cu un "Dar tu ce crezi?";
- ai incredere si let go (un fel de lasa-i sa "zboare" asa);


Discipline vs Punishment
Disciplina vs Pedeapsa


Disciplina invata din greseli, Pedeapsa impune suferinta pentru greselile facute.




  • Ca sa nu fii tu, parintele, the bad guy (persoana rea), asigura-te ca vei invata copilul sa stie ca este responsabil pentru comportamentul sau: "Daca alergi la piscina, e o problema pentru ca poti sa aluneci si sa cazi." (A, da, folositi des "poate" sau e "posibil" pentru ca de exemplu daca ziceti "Daca nu te speli pe dinti, faci carii!" si copilul nu le face imediat, el neavand notiunea timpului, atunci iti pierzi credibilitatea. Asa cu un "poate/e posibil sa faci carii", te-ai scos;



  • Unde este posibil, disciplineaza oferind o alegere: "Daca alegi sa fugi de langa mama in magazin, atunci ai decis sa plecam acasa.";



  • Disciplina are logica si este relevanta cu actul de comportament gresit al copilului: in loc de "daca mai bati cu lingura in geam, nu mai vin porumbeii sa faca caca pe pervaz.", vorbeste la obiect: "daca mai bati in geam, poate se sparge geamul.";



  • "Daca alegi sa mergi cu bicicleta pe strada, nu pe trotuar, ai decis sa renunti la bicicleta", in loc de "iti iau bicicleta", din nou, nu fi tu the bad guy. Cred ca la noi asta se traduce cu "Nu iau bocholi." si mami: "Atunci Beia alege sa pape nimic."


Later edit: apropos de pedeapsa, ce m-a frapat la conferinta lui Alfie Kohn de anul trecut a fost faptul ca a reusit sa ma dezvete instantaneu de "coltul pedepsei", metoda de time-out pe care o invatasem lucrand cu copiii in Anglia cu cativa ani in urma. Cand ne-a zis "Sigur, nu numai ca il pedepsiti punandu-l la colt si eventual si cu o palma, dar mai si plecati de langa el ca sa sufere de ce e mai rau, de abandonul parintelui. Nu e de mirare ca plange necontrolat! Asta e time-out de la iubirea neconditionata de parinte!". Am desfiintat metoda asta si am observat ca atunci cand face o tampenie fie-mea, daca ma asez la nivelul ei sa ne vedem ochi in ochi si ii explic "stii de ce s-a suparat mama?" sau "asta s-a intamplat pentru ca asta" si cu calm, o iau apoi in brate si zic "data viitoare esti mai atenta.", se calmeaza aproape instantaneu sau cel mult in 5 minute, spre desobire de crizele de pus la colt in care cel mai lung episod a fost 30 de minute ca o tot intorceam la colt cand pleca...


Mi-e somn si dimineata ma asteapta doamna profesoara de italiana iar cu tema nefacuta. Cam atat in partea 1 a conferintei, urmeaza sa scriu si despre partea a 2-a, cum sa fii mama de fata, sub titlul "Mami, tati, nu o sa fiu fetita toata viata. Cum o sa fiu eu, ca femeie?". Aici s-au atins subiecte incendiare precum stima de sine si controversata lauda, care exprimata potrivit, este buna.


Ne revedem dupa pauza. "Noapte buna, Sibiu, oriunde te-ai afla"...sau
"Traim in Sibiu si asta ne ocupa tot timpul."


Later edit:


Recompensa


Daca e vorba de pedeapsa, trebuie atins si subiectul recompensei. Alfie le vede pe ambele ca doua fete ale aceleiasi monede, ceea ce pe mine m-a intrigat teribil. Sigur, nu folosim "daca mananci cina, primesti o ciocolata." E ca si cum il vad pe Buxi, catelul sora-mii, luand pozitia de "Sezi!" si primindu-si apoi treat-ul din punga, urmat de un "Bravo!". Din pacate, fie-mea coopereaza atunci cand nimic nu mai merge cu varianta cu NU a lui DACA: "Daca nu mananci, nu te uiti la desene dupa masa." ceea ce e de fapt aceeasi conditionare, in nici un caz consecinta a unui fapt. Copilul invata consecinta DUPA ce s-a intamplat faptul, logic, nu inainte.


Parintii, educatorii, profesorii copiilor, spera ca oferind o recompensa de tip: plata, ciocolata, bomboana, stea etc vor creste motivarea copilului. Bullshit, va creste miza din partea copiilor, astia sunt prea inteligenti pentru noi: "daca mi-a dat bani ca sa fac curatenie in camera, ce ar fi sa cer un I-Phone 5 ca sa mai merg la scoala." Bine, avand in vedere cate fete de 12-14 ani am vazut in Sibiu cu I-Phone 5 primit fara nici un fel de noima de la parinti, ma indoiesc ca cu un telefon se mai creste miza, dar poate fi o tableta sau o masina.

joi, 23 ianuarie 2014

Conferinta despre nutritie "Vitamina L"

M-am dus si la conferinta asta. Despre nutritie. (Inca nu am terminat de citit cartea "Unconditional Parenting "a lui Alfie Kohn ca sa va pot povesti si de la conferinta lui treburi). Taman de la Sibiu, la Bucuresti. Cu copilul din dotare dupa mine. La o conferinta cu 230lei intrarea. De ce? Cine este aceasta Cristela Georgescu?


Pe scurt, pentru mine, o inspiratie. Viata ei si deciziile pe care le-a luat ating in mine niste coarde sensibile cu care rezonez. In sala asta de conferinte, Le Diplomate, in fata a 200 de oameni, (printre care si Prof. Univ. Dr. Pavel Chirila) si a vreo 3 bebelusi (veniti si cu tati si cu mami, impresionant cati tati vad participand la astfel de conferinte despre copii, parenting si nutritie, bravo voua, dragilor!), femeia asta si-a pus sufletul ei tot acolo pe tava, raw, vorba ceea, si ne-a povestit.




[caption id="attachment_48" align="aligncenter" width="300"]hi_lediplomateballroom44_14_675x359_FitToBoxSmallDimension_Center poza de pe site http://www3.hilton.com/en/hotels/romania/athenee-palace-hilton-bucharest-hotel-BUHHITW/about/amenities.html[/caption]

Ne-a povestit cum a fost ea ea odata ca niciodata corporatista la multinationala, cum alerga pe holuri intre sedinte, cum manca pe fuga cartofi prajiti, ciocolata, bea vreo 5 cafele pe zi, iar la 11pm cand ajungea acasa manca un kebab, cum a ajuns apoi la detox in situtia de maxima criza de sanatate din viata ei la clinica Dr. Doru Laza (a carui carte de mai jos, "Manual edenic de Medicina Naturista profilactica si terapeutica", o voi comanda in curand, chit ca este 153lei) si cat de greu i-a fost in primele 13 zile sa isi dezvete corpul de "drogurile" cu care il obisnuise (mai ales cafeaua) ca sa ajunga in final sa vada si sa simta curcubeul din farfuria cu salata si legume, vii, hranitoare.


medicina naturista


Iar de atunci, cu vreo 11 ani in urma, o data ce a facut schimbarea radicala de a renunta la job-ul pe care il avea pentru a se preocupa de sanatate, trup si suflet, se ocupa de nutritie, citeste, impartaseste invataturile ei, se scoleste, isi creste cei 2 baieti dupa principiile ei, scrie, cred eu ca mai si doarme din cand in cand sa-si incarce "batelia" cum spune fie-mea.


"Bolile civilizatiei moderne: malnutritia ca expresie a abundentei." Cu asta a debutat conferinta. "Copiii sunt indopati, dar nu cu nutrienti." a continuat. Si, adevarul este, ca vedem si auzim si noi singuri despre tot felul de boli cronice si degenerative de la varste fragede, de sterilitate, de malformatii congenitale, vigoarea (sau mai bine zis lipsa ei) a generatiei tinere, suntem niste tineri din ce in ce mai obositi (in timp ce mamaia mea de 86 de ani inca isi mai gateste singura, da cu matura prin curte, uda rosiile in gradina, in timp ce eu stau toata ziua cu le poponetz pe scaunul de birou si imi clatesc ochii cu imaginile alea frumoase de pe desktop).


Am trecut scurt si prin prezentarea nutrientilor: MACRO (masurati in grame) - Proteine, Lipide, Carbohidrati si MICRO (mcg- micrograme) - Vitamine, Minerale (Esentiale si oligominerale), ca sa ajungem la definirea Holismului, de la Whole (intreg, si, as dauga eu, de ce nu si de la Holy- sfant -oricat ar ridica din sprancene cei ce numesc asta o secta).


Holismul=intregul e mai valoros decat suma partilor; sin. integralitate




[caption id="attachment_50" align="aligncenter" width="452"]WP_20140118_007 In mijloc se afla Alimentatia, dar este inconjurata de Spiritualiate, Cariera, Sanatatea mediului, Activitate fizica, Sanatatea emotionala, Armonia Familiala[/caption]

Ca si nota la Holism, voi cita din cartea "Prevenirea bolilor prin stilul de viata-boli evitabile" a Prof. Univ. Dr. Pavel Chirila:


"Stilul de viata a trecut neobservat mii de ani. Pe masura ce oamenii au gresit, stilul lor de viata a devenit tot mai important. Astazi este dovedit ca un stil de viata gresit cauzeaza suferinte aspre. Deci astazi el este mai important ca oricand. DEFINITIE: Stilul de viata este modul particular de a trai biologic, psihologic, spiritual, social. Stilul de viata este unul dintre cele mai cuprinzatoare concepte, vizand: alimentatia, imbracamintea, igiena trupului, religiozitatea, tipul relatiei sociale, atitudinea fata de principalele evenimente ale vietii, rezistenta la stress.


Stilul de viata nu este un mod de manifestare in sine. El este influentat puternic, pana la a fi rezultatul mediului social in care se dezvolta fiinta umana. Factorii care influenteaza fundamental dezvoltarea stilului de viata sunt:




  • alimentatia din copilarie, mai ales din primii trei ani de viata, cand se formeaza particularitatile instinctului alimentar;



  • ritmul zi/noapte, cand se formeaza periodicitatea nevoii de a dormi in timpul noptii;



  • nevoia de comunicare;



  • relatia mai mult sau mai putin conflictuala cu mediul social;



  • religiozitatea si aderenta la o anumita invatatura de credinta cu consecinte asupra comportamentului social, a comportamentului sexual, a igienei alimentatiei etc.);



  • adictia la droguri ilegale sau legale (tigari, alcool etc.)."


La polul opus se afla Reductionismul oamenilor de stiinta care considera ca orice sistem complex poate fi inteles chiar daca analizam detalii din mecanismele separate. Un fel de "nu vezi padurea de copaci" cum ne-a reamintit proverbul Cristela. Din mijloacele reductioniste fac parte: DZR-ul (Doza Zilnica Recomandata), etichetarea produselor, teoria caloriilor etc., care duc la obsesii, temeri, neincredere dupa cum sigur ati experimentat cel putin o data in viata daca ati tinut o dieta de slabire de exemplu.


Pe scurt despre suplimente am invatat ca nu sunt hrana, nu exista o relatie proportionala intre cat dai corpului si cat retine acesta pentru a le folosi, deoarece organismul asculta doar de alimente naturale si integrale. (Dr. T. Colin Campbell)


Ca si recomandari referitoare la ce i-ar prii domnului Corp al nostru cel de toate zilele sa consume am retinut urmatoarele:




  • minim 2/3 din volumul zilnic al meselor sa fie reprezentat de alimente integrale, de produse de origine vegetala;



  • Cereale nerafinate (terciuri, fulgi fierti), adevarul universal valabil ramane BIG NO NO alimentelor rafinate care creeaza dependenta. "Putina lume stie ce inseamna de fapt alimente rafinate si de ce nu sunt ele indicate in hrana, desi provin din surse naturale: trestia de zahar, grau etc. Ei bine, aceste produse naturale sunt supuse unor procese tehnologice prin care devin lipsite de valoare nutritionala. Prin aceste procese, sunt extrase din sursa naturala doar anumite parti (faina, zaharul), care, singure, nu doar ca nu aduc nici un beneficiu organismului, dar il mai si suprasolicita si il imbolnavesc. Alimentele nenaturale, intens procesate sunt principalul factor de risc pentru obosirea si pentru deteriorarea functiilor ficatului, nu pentru ca este cel mai nociv, ci pentru ca este cel mai frecvent intalnit. Dealtfel, alimentatia moderna inseamna: faina alba, mult zahar, multa sare si E-uri din belsug, toate pentru a satisface doar gustul omului modern, nu si nevoile sale nutritionale sau functionale. Prin urmare, intregul sistem digestiv, dar cu precadere ficatul are de suferit din cauza consumului de alimente rafinate." (sursa http://www.liverhelp.ro/alimentele-rafinate-intoxica-ficatul/;



  • Leguminoasele (diferit de legume): naut, fasole, soia, mazare, linte;



  • Legume, zarzavaturi;



  • Nuci si seminte;



  • Fructe;



  • Cateva produse de origine animala cu moderatie (ex. ne spunea ca mai mananca din cand in cand branza din lapte de capra).


POVESTEA BOBULUI DE GRAU




[caption id="attachment_54" align="aligncenter" width="446"]bobul de grau sursa poza: http://www.cristelageorgescu.ro/bucuresti-18-ianuarie-2014-sky-is-the-limit/01/2014/#more-9583[/caption]

Sper sa ma ierte Cristela ca am marit poza aceasta de pe blogul ei ca se se vada desenul ei mai bine. To put it in a nutshell cum zice englezul la "pe scurt", asa cum le povestea copiilor de la o gradinita din Austria (pentru a-i educa pe ei in incercarea de a ajunge astfel la parintii si ingrijitorii care ii hraneau prost), dupa ce se inlatura bebelusul acela mic din burta, cel numit Germene Viata, si placenta in care a trait pe care o cheama d-na Energie (ca Endosperm e prea pretentios pentru un copil), si invelisul protector al burticii, pe d-na Tarata, noi mai ramanem cu ...painea noastra cea de toate zilele, aia alba, fara valoare nutritiva, ci doar energetica, pe care organismul o stocheaza in grasime. (Nota: s-a mentionat aici ca este foarte sanatos graul Spelt (din eng.) sau spelta sau alacul bunicii, Triticum Spelta descris pe health-andthecity.ro ca fiind mai special ca graul comun pentru motivele citate sub poza de mai jos:


Triticum_spelta


Sursa: health-andthecity.ro: "Are un continutul mai ridicat de fibre, proteine, vitamine din complexul B, niacina (vit. PP), mangan, fosfor, cupru, acizi grasi nesaturati (acid linoleic), thiocyanat(vitalizant, antiinflamator).
Pe langa toate acestea, bobul de spelt are un invelis (palee) care protejeaza bobul de radiatii, poluare, daunatori ai plantei, ceea ce face ca acest tip de grau sa poata fi cultivat fara pesticide.


Desi este un grau cu un continut ridicat de gluten, acesta este mult mai usor digerabil in comparatie cu glutenul graului comun.


In concluzie, spelt-ul este un grau bogat in nutrienti, deci, benefic pentru organism"


Daca pe langa painea din faina alba, mai adaugam zahar, ciocolata, cartofi prajiti, inghetata, creierul nostru va cauta in continuare aceste placeri, iar dupa ce se va obisnui cu ele vom avea nevoie de cantitati si mai mari ca sa ne ridicam la nivelul asteptarilor. Iar pe langa lipsa de fibre care curata toxine de pe intestine sau a vitaminei B care hraneste creierul, vom "beneficia" de stocuri de grasime si, in diminetile romantice alaturi de cei dragi, de halitoza (sau cum eufemistic ii zice respiratiei urat mirositoare, pe care pana si fetita mea - care consuma 4 mese sanatoase din 5 pe zi la gadanitza- de 2.5 ani o are, dar cum cumpar cartea Dr Laza o sa aplic cura cu chlorela, cu tinctura de leurda si coriandru).


Ca sa evadam din capcana este nevoie de multa vointa, de cunoasterea limitelor (ne povestea Cristela despre cei care dupa 3 zile la clinica isi faceau bagajul si plecau, nu mai rezistau), de "infometare" (ii multumesc ca mi-a reamintit de metoda Dr. Benjamin Spock atunci cand am intrebat-o daca putem "infometa" si copilul indopat din dotare, caruia ii oferim vreo 3-4 alternative la mese cand ne panicam ca nu mananca nimic, doar doar sa nu moara Giugiuk de foame, si anume: supa pe care nu o mananca la pranz, i-o servesti din nou la cina, dar nu ii mai dai sa ciuguleasca biscuiti, covrigi intre mese, pana acum vad ca functioneaza), de cure cu sucuri, 1 zi fructe, 1 zi cu legume (cat mi-as dori sa am vointa sa tin si eu un post de 40 de zile!).


Dar vestea buna este ca reeducarea alimentara se poate face in 30 de zile (spre deosebire de dezvatul de tutun si alcool care poate dura 17-18 ani), deci daca supravietuiesti primelor zile de soc si criza si ai vointa sa mergi mai departe, sigur vei reusi.


Pana si eu (sugar-addicted-freak ce devenisem dupa ce in Londra la servici zilnic aducea cineva cate ceva dulce pentru energie) am reusit cateva schimbari radicale, cu ajutorul nutritionistei mele Loredana Stefan (sau mama lui Bibi, pentru cei care ii cunoasteti povestea ingerasului ei) loredana-stefan.healthcoach1.integrativenutrition.com, pe care o admir din suflet, care mi-a organizat dieta anti-candida de mai bine de 4 luni, (v-o recomand pe Lore cu mare incredere): am renuntat de 3 luni complet la dulciuri si aproape orice sursa de zahar (ca de Craciun am calcat in strachini pe ici pe colo, ba cu o felie de ciocolata, ba cu o portocala), la cafea (la tigari am renuntat instant in nov. 2010 in ziua in care am aflat ca era o mica viata ce crestea mare in mine), am inceput sa mananc paine cu drojdie naturala din faina, maia (sotul meu se ocupa de maia si de hranirea zilnica a bacteriilor vii din ea, face paine la masina, ii multumesc ca are rabdare si ma sustine in apucaturile sectante de o nutritie mai sanatoasa) etc. Sunt considerabil muuult mai calma si mai putin irascibila (as in nu mai arunc zilnic cu sagetile de la Darts dupa barbatu-meo, unde Bull's Eye este capul, nu alte parti rotunde), nu mai am acele stari de nervi in care imi batea inima tare si imi tremurau mainile, s-a redus nr. noptilor de insomnie.


Iar de cand ne-a incurajat si Cristela sa "luam viata in piept" daca nu vrem sa mergem sa respiram aerul de sala, am inceput sa nu mai fiu specia puturosa-la-birou-lavorosa si sa-mi misc suncile pe scarile celor 7 etaje care ma conduc spre apartamentul nostru. Vad ca deocamdata e bine, doar raman fara aer si-mi bate inima tare, dar nu lesin inca!


La capitolul "Cum cumparam" iar ne-a reamintit Cristela despre pasii: cu timp suficient, nu infometati, nu alimente carora li se face reclama, citim eticheta, sa aiba min. 5 ingrediente pronuntabile, fara prafuri albe (sare, zagar, faina alba), sa fie alimente integrale, de sezon, productie locala, nemodificate genetic, neiradiate, crescute Bio (in principiu sa fim cat mai atenti, ca nici Bio nu e Bio, stiu de la socrul meu - cel care traieste sub deviza "mens sana in corpore barosana" -care are stupi cu albine si mai vinde miere, ce usor interpretabila este legislatia in domeniu).


La capitoul "Cum gatim", si mai simplu: de casa, proaspat, cu dragoste, de sezon, simplu, cu mirodenii si IMPREUNA.


WP_20140118_008


Despre Sistemul Imun s-a vorbit mai mult. Nu mai gasesc eu in biblioteca o carte a d-nei doctor Christa-Todea Gross "Vaccinurile: preventie sau boala?", sa citez exact de pe pagina respectiva paragraful cu 70% din celulele sistemului imunitar se afla in intestinul subtire. Cel de 7m in care se petrece absorbtia si asimilarea nutrientilor in organism, dupa ce sunt digerati daca ne amintim sa si mestecam hrana mai mult (tare greu e sa-mi mestec prazul molcolm atunci cand imi este foame!). 70% trebuie sa insemne ceva si pentru cei care nu lucreaza cu bani, target-uri, vanzari etc. E mult, dom'le, asa ca judecati voi cat de multa atentie merita nutritia pentru sanatate.


Despre guma de mestecat ne-a povestit Cristela o pilda a sotului ei, mare consumator de guma anterior episodului, care intr-o vizita la un centru ardere deseuri toxice a vazut un camion mare cu guma de mestecat si, cand a intrebat ce fac cu ea, i s-a raspuns ca e cea mai buna si ieftina solutie pentru a mari flacara si a accelera arderea deseurilor toxice. Cred ca stomacul vostru si al copiilor vostri valoreaza mai mult decat furnalul si continutul lui din povestea de mai sus.


La capitolul "Respiratie", pentru a-i evidentia importanta insuficient acordata, am aflat ceva extraordinar, despre oamenii TARAHUMARA "picior usor", dintr-un trib native American la NV de Mexic: de mici copii ei alearga, invata sa respire doar pe nas, alergand cu apa sau pietricele in gura, alearga tot timpul, fie desculti, fie cu sandale, alearga si 240Km pe zi!, au castigat competitii demonstrative de alergat chiar impotriva unor maratonisti de elita. Despre Tarahumara people by National Geographic o descriere frumoasa a principiilor care ii ghideaza.




[caption id="attachment_56" align="aligncenter" width="452"]tarahumara1 sursa foto: http://www.capitolrehabofarlington.com/capitol-rehab/tag/tarahumara-and-running/[/caption]

La capitolul "Apa", elixirul vietii, am invatat ca apa minerala pe care o bem nu este purificata H2O, iar corpul nostru doar de apa are nevoie, nu si de minerale, prin acele acvaporine care conduc apa mai departe in sange, nu intra decat apa, atat. Pentru obtinerea apei pure s-a mentionat purificarea prin osmoza inversa http://osmoza-inversa.ro/ precum si TDS metru (Total Disolved Salts) care masoara cantitatea substantelor solide dizolvate dintr-o solutie, dar cum deja vorbim S.F. pentru mine, il las pe sotul meu sa cerceteze, sa se informeze si sa decida daca o investitie de 800lei pentru un filtru/statie de osmoza inversa este prioritara masinii mele de spalat vase cu apa din canal, pe care o visez si o tot cer din 914 toamna...


Ce pot face este sa beau dimineata la trezire 1 pahar cu apa, cu sau fara 2 felii de lamaie, sa nu mai beau apa in timpul mesei, sa nu o beau rece si sa tin minte ca 80% din senzatia de foame este de fapt sete, asa ca inainte sa balotez biscuiti, sa beau niste apa si sa astept cateva minute.


La capitolul "Nevoia de somn", din ciclul "Early to bed, early to rise/Makes a man healthy, happy and wise" (sau Cine se culca cu gainile si se scoala cu cocosul/Departe ajunge) am testat 3 nopti culcatul la 9pm cu fie-mea si trezitul la 7-8am a doua zi, Jesus, am fost iar fericita ca traiesc! Problema care a mai ramas este ca fie-mea doarme cu lumina din veioza-glob aprinsa peste noapte, ceea ce induce creierul in eroare (crede ca mai are treaba, ca doar nu e intuneric complet sa-si dea shut down), asa ca vad ca iar am inceput sa ma trezesc peste noapte si sa nu mai pot adormi la loc - moment prielnic sa imi fac tema la germana).


Da, sunt de acord cu sora mea de 24 de ani (si ea corporatista la multinationala in Bucuresti) ca e scump sa mananci sanatos, mai ales in Romania (ex. numai graul acela spelt costa 25lei 500grame), dar schimbarile pot veni din cu totul alte parti: daca si-ar arunca mezelurile si crenvustii din frigider si ar cumpara doar paine integrala (preferabil fara afanatorii care o fac pufoasa si voluminoasa, ci ca cea de la Allnatura), cereale integrale si nu Nestle cu 25gr zahar la 100gr de cereale, daca ar renunta la cafeaua si tigara pe stomacul gol de dimineata si ar inlocui sucurile indulcite cu apa, cu siguranta ar fi pe drumul cel bun in directia unei schimbari mai generale in timp. (esti cu 9 ani mai mica decat mine, eu te-am crescut si te iubesc! asa ca shut-up si nu ma suna dupa paragraful asta, respira adanc, pe nas, cu apa sau pietre in gura, Tahumara style,nu cu tigara, si apoi discutam).


Cristela va veni si la Gura Raului, Marginimea Sibiului, intre 17-24 august 2014, eveniment organizat de http://www.mamicilasuperlativ.ro/ la tabara familiala de nutritie si sanatate naturala - Intoarcere la simplitate, dar, din pacate, dupa ce am alocat acelasi buget de 4800 RON Craciunului de 7 nopti la Viena, nu mai am de unde sa platesc si pentru acest eveniment, oricat mi-as dori. Se poate achita si in 3 rate (10%-avans nerambursabil,45%-rambursabili daca va razganditi pana la 1 iulie,45%-rambursabili daca va razganditi pana la 1 iulie) daca sunteti interesati o puteti suna pe Magdalena Dragan, owner MLS, 0724-037-626.


Acestea fiind zise, lasand la o parte faptul ca m-a contrariat putin Cristela cand a declarat ca inca isi mai alapteaza baietelul cel mic ce are imediat 3 ani (deoarece mi-a spus mai demult ca din ce citise pe nutritie, dupa 2 ani laptele matern nu mai are valoare nutritiva), dar am respectat-o pentru ca a recunoscut public ca dupa ce pe primul baiat nu l-a alaptat decat 6 luni, cu cel de acum este ultima urma de bebelusie din casa si nu exagereaza cu asta, doar dimineata si seara, in rest o consider in continuare o inspiratie si ii multumesc ca ne invata si pe noi, cei interesati, despre nutritie si nu numai, in speranta ca noi nu vom fi nevoiti sa luam decizii cand ne va ajunge cutitul la os, ci vom fi destul de intelepti sa prevenim boli.


Sper sa gasiti in voi resursele, vointa, controlul, rabdarea de a alege o viata mai sanatoasa, chiar si cu mici schimbari la inceput. Sper sa va fi fost util acest articol, nu reinventeaza nimeni roata sau coada la pruna, informatia este out there, disponibila tuturor, nu trebuie decat sa aveti curaj si sa luati viata in piept!


Iti multumesc, Cristela, keep up the good work, keep smiling si spread the love and the happiness within you, sper sa ne revedem!


WP_20140118_009

miercuri, 8 ianuarie 2014

Craciun Baden-bei-Wien, Austria, 2013

No, gata, o facuram si p-asta: fuserăm (sau furăm, depinde cum preferati) anul trecut, in 2013, de Craciun la Viena. Cu copilul din dotare la pachet. Desi juraseram ca nu mai plecam cu ea la drum lung dupa cat a plans in vara 2013 in drumul spre Halkidiki. Dar, cum acum are scaun de masina de copii mari si a stat muuult mai comod decat in vara, si cum s-a imprietenit si cu tableta si s-a uitat la Bambi 2 (da, 2) fara numar, am avut liniste cu Giugiuka.


Destinatia a fost Baden bei Wien in Austria (la 24km de Viena), nu Baden de Baden ala din Germania. 800 si ceva de KM, am ratat la dus, in 22 decembrie, autostrada Sibiu-Orastie, aia recent inaugurata, din cauza carambolului cu 40 de masini din ziua respectiva.




[caption id="attachment_61" align="aligncenter" width="460"]Ruta Am oprit la pranz in Orastie, la rude, iar mai tarziu am dormit in Timisoara la niste prieteni, iar a doua zi, luni, ne-am continuat drumul pana in Austria.[/caption]

Cazare: Amadeus Pension 3* 8.8 Fabulous review pe Booking 2 adulti si un copil de 2.4ani (cu patul ei separat), 6 nopti *75EUR/noapte + 5EUR/zi taxa de turist pentru 2 adulti (taxa de poluare statiune?) TOTAL 480EUR (approx 2,000 lei). Am avut Frühstück-ul inclus, cea mai buna omleta ever, pana si fie-mea s-a atins de ou! Nu mai vorbim de scaun de masa pentru copil, farfurii si cani cu Minnie Mouse sau Winnie The Pooh de manca fie-mea de drag, plus paine cu maia (drojdie din faina) facuta in casa, singura paine pe care am voie sa o mananc in dieta anti candida, nu m-as fi asteptat.


Sotia patronului, Johanna, din Polonia, 39 de ani, vorbea poloneza, rusa, germana si engleza, dar am rugat-o sa vorbeasca cu mine doar in germana (ca poloneza mea ruginise, iar rusa era in stare latenta...) ca sa exersez si ne-am descurcat onorabil, ne-a dat si informatii despre transport, parcari, preturi la Baile Romane din Baden, tarife la masaj la ei in pensiune (30EUR /ora, nu am avut timp, desigur, vs 80EUR/ora la Spa). Destul de prietenosi dansii, asa, dar PREA de tot: mama lu' nenea patronu', i-a smuls fie-mii un mar din mana din cauza ca avea o mica pata neagra langa codita! In plus, din lipsa de comunicare cu fiul, tot aceasta babette ne-a luat 90 EUR in plus la cazare ca nu stia de avansul platit, dar ca un bun recuperator de creante ce sunt i-am primit inapoi la cerere, cand mi-am dat eu seama ca a platit barbatu-meo mai mult decat trebuia.




[caption id="attachment_63" align="aligncenter" width="447"]room-05-1-fruhstuckpension_665_214_80 Camera noastra: a dormit Giugiuka in patul ei doar 2 nopti, ca din ziua 3 plangea de dor de casa daca va vine a crede...Dupa care a dormit cu mine, iar tati singur[/caption]

De facut prin Baden in Ajun de Craciun, nu prea multe, ca era tot inchis, (duminicile cel putin absolut tot inchis, magazine, cafenele, supermarket-uri, tot, ca cica ei sunt catolici si ar fi foarte grav sa lucreze duminicile, conform spuselor patronului...A, da, o singura farmacie era deschisa duminica in tot Baden-ul, si costa 1.30EUR in plus peste pretul produsului cumparat, taxa de duminica, dar cum sa nu luam noi Osa gel pentru dureri de dinti...) mai putin Baile Romane Römertherme, 8 EUR/adult dupa ora 19:00 (altfel 12:10 EUR/adult si parcarea gratis va rog) unde s-a balacit fie-mea la "uzi" (jacuzzi) in stil mare si si-a facut noi prieteni:




[caption id="attachment_64" align="aligncenter" width="382"]romer therme 1 Vorbim limba universala a jocului, care nu cunoaste bariere[/caption]

[caption id="attachment_65" align="aligncenter" width="382"]Romer therme Seara era de vis: piscina luminata se oglindea in tavanul pe care il vedeti[/caption]

In Ajun de Craciun, am luat si noi tramvaiul cel de toate zilele, din Baden pana in Viena, 48km dus intors, 24 EUR pt 2 adulti dus-intors, 2 ore dus -intors (da, transportul este foarte scump), mai jos detalii:




[caption id="attachment_66" align="aligncenter" width="382"]WP_20140108_002 O calatorie cu metroul, 2.20EUR/adult, doar dus, biletele galbene sunt cele de tramvai, 6.40EUR/adult/dus[/caption]

[caption id="attachment_67" align="aligncenter" width="382"]WP_20140108_001 In zilele 2 si 3 am mers in Viena cu trenul, 46.40EUR total/2adulti/dus-intors/, dar a ajuns mai repede decat tramvaiul.[/caption]

Am ajuns la THE Targul de Craciun (ala de la Rathaus - Primarie, ca asa sunt multe, peste tot, cu tarabe identice) in Ajun de Craciun, am refuzat sa dam 20EUR pe o pereche de sosete de lana maicuta batrana, ca doar le gaseam si in Targul de Craciun din Sibiu, iar in afara de cana din care a baut barbatu-meo un vin fiert (6.50EUR din care 2.50EUR garantia pentru returnarea canii), si cu care a ramas in mana ca fix la 6pm cand l-am cumparat ni s-a inchis taraba in nas ca pe ceas la ora aia s-a inchis targul, dar macar am si primit niste crenvusti gratis ca altfel ramaneau cu ei sfaraind ilegal pe gratar, in rest nu am avem nici un suvenir de acolo.


balon pisica


Dupa ce ne-am plimbat cu poneiul la 2.50EUR pe tura de 3 invarteli in tarc, am zis cat poate costa un balon cu heliu, doar la Sibiu tot atat costa poneiul, deci tot 15 lei ar trebui sa coste si balonul: 9EUR, fratilor! Macar a fost bun la identificarea copilului in multime, era cu el legat de mana.


dulciuri


jucarii


ursi albi


De mancat, se pare ca schnitzel-ul de 7.90 EUR bucata de la fast-food YUMM sau Yummi (o sigla verde cu scris alb, numai stiu exact numele), peste drum, in diagonala spre stanga cu spatele la Rathaus, nu era the real thing, cel mare, subtire, crocant, dar noua ne-a placut ca era moale si mai gros cum il stim noi. Ciorbele sunt nemancabile in Austria, supe la plic, concentrate intr-o cana de cappuccino, cu 2 toarte ca sa o bei, pana si fie-mea care mananca saraturile de la gradinita nu s-a putut apropia de ele.




[caption id="attachment_73" align="aligncenter" width="225"]Snitzel Traiasca pastele si gnocchi, si chiftelele cu pile (piure), ca altfel facea fie-mea foamea big time.[/caption]

In 25 Decembrie, dupa ce a venit IAR Mosul la fie-mea (cam pentru a 3-a oara, deja se strica magia povestii lui Mos Craciun cand sunt atatia in jur si vin ai naibii peste tot!) am dat sarmalele si soriciul pe un cartof copt cu cascaval si sunca la 6.50 EUR in alt targ de Craciun din Viena, cel de la Muzeul de Istorie Naturala, unde in afara de dinozaurul miscator de a inlemnit fie-mea in fata lui, in rest mortaciuni ca la Antipa, nu prea au atras-o, am plecat repede de acolo:




[caption id="attachment_74" align="aligncenter" width="300"]Deinosaur-0456 dinozaurul robot miscator, poza de pe http://www.wien.org.uk/?page_id=221[/caption]

In schimb, la acvariul Haus-des-Meeres Vienna a fost mult mai incantata mademoiselle Goe, a lins cu spor geamurile, doar doar o ajunge si ea la peste. Hmm, poate de-aia tot cerea iar pile (piure), acum m-am prins...


haus des meeres




[caption id="attachment_76" align="aligncenter" width="300"]maimutica Tot la Haus des Meeres i-a placut fie-mii sa atinga maimuticile din padurea tropicala[/caption]

[caption id="attachment_77" align="aligncenter" width="300"]acvariu et 11 Priveliste Vienna din cafeneaua de la et 11 Haus des Meeres[/caption]

In seara de Craciun am mancat si noi la restaurantul grecesc din Baden ca tot austriacul, noroc ca ne-au facut rezervare cei de la pensiune ca altfel mancam tot somon cu avocado ca si in Ajunul de Craciun.




[caption id="attachment_78" align="aligncenter" width="300"]Craciun cina Akropolis - n-a stat fie-mea locului o clipa, dar noroc ca sunt austriecii super friendly si toleranti si se amuzau. Bine, s-au amuzat prima seara, ca la a doua iesire la cum tipa d-ra Goe au inceput sa o shhash-ie niste babe.[/caption]

[caption id="attachment_79" align="aligncenter" width="168"]WP_20140108_006 Preturi de Austria: 1 supa de peste 3.40 EUR, 1 franzela cu usturoi, la cuptor, 4 EUR, dar platoul acela de 2 persoane Meteora Teller a fost ceva de groaza, prea multa carne, eu mi-am ales elegant toti kalamarii, iar ardeleanul meu carnurile ramase, am crezut ca plezneste. Bonul mai mic este de la Zoo, unde am gasit supa cu O galusca in ea, la 3.40 EUR, spre fericirea fie-mii![/caption]

Ziua a doua de Craciun am petrecut-o integral la Zoo Schönbrunn Tiergarten Wien, (merita toti banii si tot timpul) am facut apoi si noi o poza cu Palatul aflat tot in parcul prin care am ajuns la zoo, in drum spre Kinder Museum din interiorul Palatului.




[caption id="attachment_80" align="aligncenter" width="300"]WP_20140108_003 La Zoo tot 15 EUR/adult ca si la Acvariu, iar la Muzeul de Istorie Naturala 10EUR/adult 95 EUR am dat in total pe intrari, incluzand si Kinder Museum 7.5EUR/adult[/caption]

[caption id="attachment_81" align="aligncenter" width="300"]WP_20131227_006 Johann Strauss as in Ioan Strutul?[/caption]

[caption id="attachment_82" align="aligncenter" width="300"]WP_20131227_010 Servet de masa, la Zoo, din par de urangutan oare? Well, fie-mea a crezut ca mi-a cazut mie parul...[/caption]

[caption id="attachment_83" align="aligncenter" width="300"]WP_20131227_012 Galusca Knödel din supa![/caption]

WP_20131227_007




[caption id="attachment_85" align="aligncenter" width="300"]WP_20131227_015 Close encounter maimuta cu maimuta[/caption]

WP_20131227_024




[caption id="attachment_87" align="aligncenter" width="300"]WP_20131227_028 Daca stiam ca ii place asa mult cu Leiterwagerl-ul, il luam pe al meu de la mamaie de la Bechet, ala de ma cara cu el la camp[/caption]


WP_20131227_031




[caption id="attachment_89" align="aligncenter" width="300"]WP_20131227_033 Ne-am printesit toti la Kinder Museum[/caption]


WP_20131227_037




[caption id="attachment_91" align="aligncenter" width="300"]WP_20131227_038 In ultima zi in Baden, am iesit si noi la un mic shopping, noroc cu cafenelele Tchibo in care am gasit suveniruri si cadouri pentru rude si prieteni, ca in rest aveau niste preturi ex geaca de copil 3 ani, cu puf original din strutzozaur cred, 179 EUR...[/caption]




[caption id="attachment_93" align="aligncenter" width="168"]WP_20131228_004 Am si eu un suvenir din Austria, totusi, o cutie de pus dero in ea, in forma de masina de spalat, cu capac, mi s-a parut super practica![/caption]




[caption id="attachment_94" align="aligncenter" width="168"]WP_20131228_022 Cand aude fie-mea de "zin" (magazin) nu mai poate de drag, a fost tare mandra de geaca ei cea noua de la United Colours of Benetton, cu preturi beton, reduse cu 30%[/caption]


La Pandorf dupa tzoale nu am mai ajuns, in primul rand noii nostri prieteni din Baden, romani stabiliti de 13 ani acolo, cu 2 copii cu care s-a alergat fie-mea la restaurantul grecesc, dupa ce s-a balacit cu baietii la piscina de copii de la Baile Romane, ne-au confirmat cam ce stiam si noi de la TK Maxx din Londra, ca hainele de firma, in outlet, chiar si reduse tot sunt scumpe, iar in al doilea rand am plecat inapoi spre Romania duminica si era inchis.


Damage-ul financiar total a fost vreo 1100 EUR (cazare 480, transport 100, intrari muzeu, zoo etc 100, mancare restaurant + supermarket+fast food-uri in Viena vreo 200, 100 benzina, 100 cadouri si suveniruri (incluzand napolitanele si ciocolatele Manner si sticlele de lichior ciocolata Mozart si Stroh va rog!)


A meritat acest concediu si efortul si banii, Viena a fost ca o gura de aer proaspat pentru noi, da, am mai merge inca o data, va recomandam cu mare drag si incredere, cu copiii a fost chiar mai fun.


Alles gute! Albumul complet aici Mukallita Facebook.


manner

vineri, 27 decembrie 2013

SHOEBOX 2013, Cadoul din cutia de pantofi, Sibiu

Gata. S-a-ncheiat si Shoebox 2013. Abia acum, in concediu, am reusit sa descarc majoritatea pozelor. (albumul aici pe Mukallita Fcbk). Sunt datoare cu multe postari din urma, dar pe asta depun un efort sa o duc la capat, deoarece in timp ce eu scriu randurile ce urmeaza dintr-o pensiune din Baden-Viena, Austria, cateva persoane cunoscute prin aceasta campanie poate nu au ce manca. Ultima data cand am vorbit cu ele nu aveau nici apa curenta in caminul social in care locuiau, nici lapte praf pentru fetita cea mica, ii tremura mana spre biberonul cu lapte cand i l-am intins.


Dar, de la capat.


Eu ma implic doar in ceea ce cred. La fel am facut si cu campania Spitalului de Pediatrie Sibiu prin Asociatia Propediatria, la fel si cu campania Shoebox. Cred in Shoebox pentru ceea ce reprezinta: sa daruiesti ceva cuiva care nu are, dar nu oricum, ci punand putin suflet si depunand putin efort, gandindu-te la cel care va primi cadoul tau, lasandu-i un mesaj, imaginandu-ti cum arata oare el, ce face, unde sta.


Anul asta am ajuns sa ma implic mai mult decat am planificat. De la A la Z: de la promovare, implicare voluntari, sortare, logistica si pana la livrare. Nu am vrut sa si livrez cadourile Shoebox, dar am ratat cu gratie termenul limita de 13 decembrie de dus la centrul de colectare, asa ca am facut si asta. Si m-am intristat. De-asta nu am vrut sa livrez initial, ca sa raman in zona de confort, sa nu cumva sa imi afecteze vibratia mea sensibila de mama tuturor ranitilor povestile triste ale destinatarilor.


Desi conceptul este simplu http://shoebox.ro/ (iei din casa o cutie de pantofi, o impachetezi frumos separat cutia de capac, pui in ea lucruri si jucarii de calitate, nu carpe, produse de igiena si alimentare neperisabile, iti implici si copilul din dotare daca ai ca sa-l mai trezesti din imbuibarea in care il scalzi tu cu de toate si nimic nu-l mai intereseaza, duci apoi cutia la un centru de colectare-locatie Shoebox din orasul tau si gata, ti-ai facut datoria de crestin pe anul in curs), am gandit putin diferit logistica, dar tot m-am lovit de nepasare, de "tras" de oameni cu zeci de telefoane, de promisiuni neimplinite, de haine si jucarii cu pete, gauri in ele si miros de second hand, de a trebuit sa le arunc la gunoi, de comentarii de genul "daca iti dau tie cutiile de pantofi eu in ce imi mai pun pantofii" sau "am ceva de dat, cand vii pe la mine sa le iei ca eu nu am timp".


Dar m-am lovit si de voluntari minunati, de oameni care, ca si mine, si-au luat multe ore din timpul lor personal ca sa ma ajute cu asta fara sa ceara nimic in schimb si, mai jos, ce a iesit:


Pasul 1: facut rost de 1 bucata birou langa al meu, (fara nici un cost, Directorul firmei Feeling de "papuci" cum se numesc la Sibiu toate incaltarile, fiind si el parinte, deci intelegand campania) pe care l-am impartit in 2: peretele pentru fete, cu post-it-uri roz pe grupe de varsta si cel pentru baieti cu post-it notes albastre lipite pe el:




[caption id="attachment_98" align="aligncenter" width="300"]WP_20131214_001 Cele mai multe cutii au iesit pe grupa de varsta 15-18 ani, prietena mea Corina din Germania a sponsorizat cu foarte multe produse de igiena, de la absorbante pana la sampon, sapun si spray, iti multumesc![/caption]

Pasul 2: creat pentru promovare un Event aici pe Facebook la care mi-am invitat initial doar lista mea de prieteni, dar care la randul lor si-au invitat prietenii lor. Am avut grija sa postez poze, updates, multumiri, sa-l mentin live and kicking. Tot pentru promovare am printat la Sory afise cu Shoebox, le-am lipit pe usile cladirii de birouri in care lucrez, iar despre cate telefoane si e-mail-uri fara numar fara numar am trimis, nu se mai pun.


Pasul 3: facut rost de cutii goale de pantofi, de la mine de pe balcon, de pe la prieteni, dar majoritatea cu ajutorul colegei mele Oana de la cursul de germana, le luase de la un magazin de pantofi de pe Centru.


Pasul 4: dupa principiul cere si ti se va da, am gasit niste voluntari de cea mai mare gasca ever, Dani, Corina si aceeasi Oana de mai sus, de au venit la impachetat de cutii, vreo 45 au fost in sambata aceea. Mie anul trecut impachetatul de cutii mi s-a parut cel mai greu, mai ales cand ti se incurca degetele cu stil cand impaturesti colturile si nu sta scotch-ul nici lipit cu aracet! Asa ca, oameni buni si dragi, va multumesc inca o data!


WP_20131207_018




[caption id="attachment_100" align="aligncenter" width="300"]WP_20131207_020 Am ascultat colinde, am baut cafea si ceai si mancat ciocolata mea preferata Terry's Orange chocolate si ne-am povestit si franturi de viata ca sa ne cunoastem mai bine, terapie sociala curata![/caption]

WP_20131207_026




[caption id="attachment_102" align="aligncenter" width="300"]WP_20131207_031 Catalina m-a ajutat la sortare pe grupe de varsta, chiar nu e usor nici asta, multumesc.[/caption]

Pasul 5: Gasit donatori de jucarii, lucruri, dulciuri, haine: de la persoane fizice (Corina, Alexandra, Ioana, Roxi, Oana 1, Oana 2, Catalina, Iulia, Ana) si persoane juridice: 2pusti.ro (au niste jucarii foarte frumoase) si Star Kids Center (de cand s-a inchis Magic Time, SKC raman locul preferat de dans si ateliere de creatie al fie-mii si al meu, evident).


WP_20131207_032


Pasul 6: sortat prin donatii pentru a elimina eventualele uscaturi din padure, vorba ceea.
Pasul 7: lipit etichete rosii si albastre cu grupa de varsta.




[caption id="attachment_104" align="aligncenter" width="300"]WP_20131214_003 pentru baieti 15-18 ani au fost cele mai putine cutii, dar le-am adaugat un special touch (cele mai multe cutii au fost pe grupa de varsta 2-4 ani)[/caption]

Pasul 8: sigilat cutiile.
Pasul 9: gasit destinatari ai cutiilor.




[caption id="attachment_105" align="aligncenter" width="300"]WP_20131214_007 pe surorile acestea (Diana 11 ani si Nicoleta 1.7 ani, 4 dintre 6 copii, 1 la tata si 5 la mama singura) le-am vazut de multe ori prin Mall Sibiu si in ziua in care le-am donat 6 cutii Shoebox le-am gasit in parcarea Kaufland. Later edit (08.01.14): mama lor m-a mintit cu multe, la fel si fata de 11ani, le trimite la cersit prin Mall, dau apoi banii cersiti unui tigan, iar pe cea de 11 a retras-o de la scoala ca sa o creasca pe cea mica din poza, ce a ajuns internata in Spital Pediatrie de Craciun de la tinut in frig toata ziua prin carucioarele de cumparaturi din parcari. Nu vor sa-si depaseasca deloc conditia, asa ca nu imi mai bat capul, voi sustine acolo unde sunt convinsa ca astfel de copii defavorizati se tin de educatie.[/caption]

WP_20131214_009




[caption id="attachment_107" align="aligncenter" width="300"]WP_20131214_011 Micuta Nicoleta, la scurt timp dupa poza asta, a fost internata in Spitalul de Pediatrie Sibiu cu astm, fara mama ei, deoarece mama trebuia sa aiba grija de ceilalti 4 copii ramasi in caminul social din Cisnadie.[/caption]

[caption id="attachment_108" align="aligncenter" width="300"]WP_20131215_015 Cu ajutorul Oanei V. (Asociatia "Maini Unite" si Star Kids Center ) am organizat impreuna un moment la care 5 frati sa participe pentru prima data la un atelier de creatie, pentru prima data toti 5, ca apoi sa primeasca 5 cutii Shoebox.[/caption]

Pasul 10: livrat cutiile. Toate. Restul 33 din 55. La Spitalul de Pediatrie Sibiu, unde erau si copii cu posibilitati, nespecifici campaniei Shoebox, dar dupa cum m-am gandit eu, nu aveau totusi posibilitatea sa plece la cumparat de cadouri cu branulele in manute, deci s-au bucurat si ei de dulciuri si jucarii intr-o zi in care au primit si colindatori.


WP_20131218_001




[caption id="attachment_110" align="aligncenter" width="300"]WP_20131218_003 ba sa stiti ca au incaput toate 33 in portbagaj Renault Megane[/caption]

[caption id="attachment_111" align="aligncenter" width="300"]WP_20131218_004 La Spitalul de Pediatrie Sibiu[/caption]

WP_20131218_006


WP_20131218_007


WP_20131218_008


WP_20131218_009


WP_20131218_010




[caption id="attachment_117" align="aligncenter" width="300"]WP_20131218_011 Fata din imagine are 18 ani, dar probleme de crestere.[/caption]

[caption id="attachment_118" align="aligncenter" width="300"]WP_20131218_012 Copilasul si mama cu probleme de auz si vorbire s-au bucurat de cadoul lor.[/caption]

WP_20131218_013


WP_20131218_014


WP_20131218_016


WP_20131218_017


Da. Cam asta a fost. Desi am avut parte si de copii nemultumiti de ce au primit ("iar am primit pasta de dinti si periuta? De la celalalt Mos am primit inel si machiaje"...), ceea ce m-a dezarmat stiind cata munca s-a depus ca acea cutie cu acea pasta de dinti (si nu numai, stati linstiti) sa ajunga la ei, in rest vizita la Spitalul de Pediatrie a fost un wake up call, o mare trezire la realitate: sanatatea e mai importanta decat toate. I-am multumit iar lui Dumnezeu ca fetita mea este sanatoasa, nu in spital cu o branula pe mana, ca noi, parintii suntem sanatosi sa avem grija de ea.


Cat despre surorile gasite in parcarea de la Kaufland, care stau 5 cu mama lor in camin in Cisnadie, fara apa curenta, fara mancare, povestea lor m-a afectat cel mai mult. In ziua aceea mi-am spus ca nu mai pot participa la campanii umanitare, ma afecteaza prea tare, ma consum de energie, timp, sufar, fac din problema acestor oameni oarecum problema mea. Dar, stand asa stramb si judecand drept, la rece, la fel cum campania Asociatia Pro Pediatria "Copiii nostri, viitorul nostru! Implica-te!" este una predominant CSR (in romana Raspundere Sociala Corporatista, desi tot oamenii care duc in spate corporatiile au facut toti banii, la propriu, cam vreo 8,000 de EUR am inteles), campania Shoebox este una ISR (Raspundere Sociala Individuala/Personala). Nu ma refer la acel "Da si tu ceva ca-ti va da si tie Universul inapoi inzecit, ca si-asa ai mai mult decat iti trebuie" sau "hai, fii si tu bun, macar acum de Craciun", ci strict la "cu cat te implici si tu si pui umarul la a ajuta cate un om care are nevoie, cu atat protejezi mediul la care iti expui propriul copil, propria familie si chiar pe tine". ex: La mai multe produse de igiena cumparate si donate, se va reduce numarul de microbi din aerul pe care vrei nu vrei, il respiri si tu si copilul tau, cot la cot cu cei mai putin ocrotiti de soarta... Asta asa, mai pe intelesul matematic al tuturor.


Acestea fiind zise, sigur ma voi implica in campanii si in 2014, sper sa imi fiti alaturi ca si pana acum, va multumesc!



Craciun Fericit!